Synopsis

Personajul-Caragiale îṣi caută propria identitate printr-un labirint de texte suprapuse, copii ale unor copii: limbajul său este o realitate de gradul II prin care încearcă să copieze Realitatea obiectivă. La rîndul lui, limbajul lui Caragiale (textul său) este obiect de studiu pentru un metalimbaj care reprezintă o Realitate de gradul III. Nu putem să analizăm termenii criticii literare dacă nu avem un meta-meta-limbaj adecvat. De undeva, caragialumea îṣi pune amprenta pe toate aceste supra-realităṭi marcînd drumul de la un Caragiale la un alt Caragiale. Realităṭi multiple, filtrate prin oglinzie altor realităṭi de grad superior, tot mai îndepărtate de realitatea textului-primar. Capcana textului re-tipărit împinge cititorul spre citiri-multiple. Biografia autorului ṣi cronologia operei sale ar trebui să formeze un tot unitar. Contextualizarea spaṭio-temporară reflectă imaginea omului din spatele operei sale, dar ṣi modul cum opera se reflectă asupra biografiei autorului. Parafrazîndu-l pe Borges, nimeni nu s-a gîndit că omul ṣi cartea sa erau un singur labirint. De la Caragiale la Caragiale.

Similar to this book